Ce mi-a placut cel mai mult? Spectacolul "Fantoma de la Opera" de la Her Majesty's Theatre, mai ales scena candelabrului, cand acesta se desprinde de la locul lui si aterizaza pe scena balansandu-se pe deasupra capetelor spectatorilor si desigur scena fantastic realizata, cand Christine ajunge in salasul Fantomei, adusa cu barca ce plutea peste ceturi din care se iveau sfesnice aprinse. Ce sa mai spun despre actori: niste voci minunate! Apoi a fost vizita la Tate, placerea de a ma afla fata in fata cu capodoperele pictorilor prerafaeliti pe care ii admir atat de mult. Ofelia, Lady of Shalott, Monna Vanna... tot atatea frumuseti reprezentate magistral de Millais, Waterhouse sau Dante Gabriel Rossetti. O alta intalnire mult dorita a fost cu Peter Pan, copilul ce nu vroia sa creasca. L-am gasit in Kensington Gardens, inconjurat de prieteni fantastici, cu zambetu-i jucaus pe buze. Nu-i pasa de ploaie, este mereu vesel, asteptand la randul lui sa-i cunoasca pe cei care au crescut, dar care isi pastreaza sufletul de copil.
Insa nu doar plimbarile si vizitele au reprezentat momente frumoase. La fel de mult m-am bucurat de timpul petrecut in restaurante, degustand celebrele "pies", deserturi fanteziste sau diverse sortimente de cidru irlandez. O adevarata incantare a simturilor la Sarastro sau Porters, unde planuiesc sa revin cu urmatoarea ocazie.